Portile de intrare in Parcul National Retezat
Cel mai vechi parc national din tara, a fost înfiintat la 22 martie 1935, prin si din initiativa botanistului Alexandru Borza
Cel mai vechi parc national din tara, a fost infiintat la 22 martie 1935, prin si din initiativa botanistului Alexandru Borza, avand, atunci, o suprafata de 13500 de hectare si ajungand azi la peste 20000.
In 1980 a fost declarat de UNESCO, rezervatie a biosferei. Aici sunt ocrotite 82 de lacuri glaciare, cele mai multe din tara, cel mai mare si mai cunoscut dintre ele fiind Bucura cu aproximativ 10 ha, ceea ce-l face cel mai intins dintre toate lacurile de acest gen de la noi.
Un altul este Zanoaga, considerat cel mai adanc din Romania, cu ai sai 29 de metri, si tot aici se afla si unul dintre cele mai inalte lacuri glaciare, situat, sau catarat la mai bine de 2260 de metri. Parcul este centrat pe cele 40 de varfuri de peste 2200 de metri si cuprinde o zona de protectie mai riguroasa unde sunt interzise mai multe activitati turistice, in suprafata de 1840 ha, si care este declarata rezervatie stiintifica. Speciile endemice ocrotite in parc sunt vulturica, trifoiul de Retezat, cornetelul, flamanzica, crusateaua, plus mai cunoscutele floarea de colt, strugurii ursului, gentiana sau zimbrul (o specie de pin, relict glaciar) dar si specii de mamifere si pasari ca marmota, vulturul sur si ierunca.
In 1980 a fost declarat de UNESCO, rezervatie a biosferei. Aici sunt ocrotite 82 de lacuri glaciare, cele mai multe din tara, cel mai mare si mai cunoscut dintre ele fiind Bucura cu aproximativ 10 ha, ceea ce-l face cel mai intins dintre toate lacurile de acest gen de la noi.
Un altul este Zanoaga, considerat cel mai adanc din Romania, cu ai sai 29 de metri, si tot aici se afla si unul dintre cele mai inalte lacuri glaciare, situat, sau catarat la mai bine de 2260 de metri. Parcul este centrat pe cele 40 de varfuri de peste 2200 de metri si cuprinde o zona de protectie mai riguroasa unde sunt interzise mai multe activitati turistice, in suprafata de 1840 ha, si care este declarata rezervatie stiintifica. Speciile endemice ocrotite in parc sunt vulturica, trifoiul de Retezat, cornetelul, flamanzica, crusateaua, plus mai cunoscutele floarea de colt, strugurii ursului, gentiana sau zimbrul (o specie de pin, relict glaciar) dar si specii de mamifere si pasari ca marmota, vulturul sur si ierunca.
In masivul maiestuos al Retezatului si implicit in parc se intra prin cinci porti, sau puncte principale:
- urcand pe Jiul de Vest, de la Lupeni prin Campu lui Neag, de aici pana la cabana Buta, prin Valea Mariei se fac 3-4 ore, iar de aici in 3 ore se ajunge la lacul Bucura, in inima masivului;
- urcand pe Jiul de Vest, de la Lupeni prin Campu lui Neag, de aici pana la cabana Buta, prin Valea Mariei se fac 3-4 ore, iar de aici in 3 ore se ajunge la lacul Bucura, in inima masivului;
- se mai poate urca pe valea Bistra Marului, unde va puteti odihni in ministatiunea Poiana Marului, apoi treceti peste Saua Iepei, si coborati pe valea Raului Ses, la Gura Apei, la baraj, de unde se intra pe traseele din parc, dupa ce platiti la bariera de la cantonul silvic;
- de la Pui, din sudul depresiunii Hateg, se poate merge cu masina prin satele Rau Barbat si Hobita, iar de la un anume punct pe jos, pana sus la cabana Baleia, situata sub golul alpin, la 1410 metri altitudine, in partea de vest a masivului; tot din Pui, pe valea Raului Barbat, se merge 18 km pana unde se termina drumul forestier, de aici pe poteca pana la Stana de Rau, situata la marginea golului alpin, iar de aici se ajunge spre varful Custurii sau al Papusii, unde traseul se intalneste cu cele ce vin de la cabanele Buta si Baleia;
- din satul Ohaba de sub Piatra, trecand prin Salasu de Jos si Salasu de Sus, in lungul vaii Malaiesti si a Nucsorului, un drum comunal iese la capatul comunei Nucsoara (8 km). De aici mergeti pe un drum forestier care urca pana la cascada Carnic-Lolaia (la 18,5 km distanta de DN 66), o poteca urca de aici pe valea Pietrele, pana la cabana Pietrele;
- drumul principal de intrare in masiv este cel ce pleaca de la Carnesti, din drumul Hateg- Caransebes, trece prin Clopotiva (com. Rau de Mori), urmareste Raul Mare pe la Gura Zlata si la barajul de la Gura Apei (cel mai inalt din tara!), de aici pe valea Lapusnicului Mare (dupa ce achitati taxa de intrare in parc) se ajunge la Gura Bucurei, unde urca traseele catre Bucura si Peleaga.
