Targul de Sfantul Ilie de la Polovragi
I se mai spune si Nedeia de la Polovragi si este un obicei dacic sarbatorit pana in zilele noastre
Legendele spun ca in pestera de la Polovragi ar fi stat Zamolxis, ale carui lacrimi varsate dupa ce dacii au fost cuceriti, se spune ca s-ar fi pietrificat si transformat in stalactite si stalagmite. Pestera conform legendelor, ascunde in cele mai tainice unghere, in adancul maruntaielor sale, bogatiile stranse de daci, la care insa nimeni nu are acces si nu au fost descoperite, existand chiar credinta intr-un presupus Blestem al lui Zamolxis, privit ca simbol al pastrarii tainelor dacilor.
Denumirea de Polovragi, se trage din existenta unei campii cu numele “Poleo” unde se adunau vracii si initiatii dacilor. Cert este ca practica geto-daca se va regasi si in practica isihasmului ortodox de mai tarziu, faptul ca aici se inalta Manastirea Polovragi, fiind semnificativ. Exista, de asemenea, un obicei traditional a carui origine este chiar geto-daca, adica vestita Nedee de la Polovragi. Sarbatoarea se tinea la inceput pe Varful Nedeea, la cca 2111 m, unde participau geto-dacii de pe ambii versanti ai Carpatilor, si dinspre Ardealul de azi, si dinspre campie (vezi Pensiuni munte).
Si aceasta sarbatoare, a fost preluata de crestinism ulterior, astfel ca la 20 iulie se desfasoara in fiecare an Targul de Sfantul Ilie. Targul dureaza timp de o saptamana si reuneste pastori din zona muntilor. Este targul unde gasim si azi traditii precrestine ce au fost preluate din trecut si este un prilej de cinstire a muntelui, animalelor si vietii.
Aici se aduna in fiecare an, ciobanii de la Saliste, Marginimea Sibiului, Jina, Sugag, (vezi Pensiuni Sibiu) precum si cei de la Polovragi, Novaci si Vaideeni (vezi Pensiuni Nordul Olteniei). La aceasta sarbatoare se obisnuia a se face si un mic targ, unde negustorii aduceau clopote, cuie de sindrila, franghii, hamuri, sei de piele, desagi, incaltaminte. De atunci se organizeaza an de an, aproape fara intrerupere acest targ. Forma de organizare s-a mai schimbat de-a lungul timpului iar multe din obiceiurile de altadata s-au pierdut. Nu mai vin acei olari care aduceau vasele de lut – strachini, ulcioare, oale mari pentru fiertul mancarii la focul din vatra- pe care le aduceau impachetate in fan si asezate in care trase de boi. Nu mai intanim nici tiribombe rotite de cai, nu mai sunt nici tarafurile vestite in zona la a caror muzica se incingeau hore si invartite ungurenesti.
Azi balciul este printre cele mai mari din tara, si reprezinta un eveniment deosebit pentru viata sociala, culturala si economica a Polovragiului. Este intalnirea cea mai importanta a pastorilor pe perioada de vara cand sunt urcati cu turmele in munte. In afara de targ, care a capatat amprenta modernitatii, in ultimii ani s-a creat obisnuinta organizarii unei serbari populare care consta intr-o parada a portului popular din zona, a targului de artizanat si a unui spectacol folcloric, ceea ce face ca traditiile populare sa se conserve.
