Trecutul medieval al Romaniei - Cetatea Calnic
La Calnic este una dintre cele mai bine conservate cetati taranesti din Transilvania
Cetatea Calnic. Numele asezarii provine din slavul "kal" sau "kalinik" (=lut, lutos), fiind preluat, mai intai, de romani sau de unguri, de la care l-au preluat ulterior sasii. Numele sasesc al localitatii este Kelling si vine de la primii stapani, familia nobililor Kelling. La fel ca si alte familii de sasi, acestia au devenit probabil din "greavi", niste adevarati comiti. Greavii de Calnic sunt mentionati inca din 1267, 1269 si 1309. Cetatea a fost restaurata intre 1962-1964, iar astazi a fost transformata intr-un centru cultural stiintific international. Unul greavii de Calnic cu numele sau de Chyl de Kelling, a construit la mijlocul secolului al XIII-lea donjonul de la Calnic si il folosea drept locuinta. Chyl a cumparat apoi Blajul, iar urmasii lui au continuat sa cumpere satul Cut, Vingardul si multe alte teritorii. La Calnic a fost descoperit si material preistoric, precum si vagi urme medievale din secolele XI-XII, dar asezarea medievala propriu-zisa dateaza din secolele XII-XIII. Nivelul cel mai consistent corespunde consolidarii domeniului nobiliar al greavilor (1267). in anul 1599 Calnicul a fost jefuit de armatele lui Mihai Viteazul, iar cetatea a fost pustiita.
Resedinta initiala cuprindea prima incinta, un edificiu patrulater de sub capela actuala (probabil un donjon initial din care s-au ridicat numai fundatiile, fiind repede abandonat). Adrian Andrei Rusu presupune ca acesta ar fi fost insa numai un altar rectangular al capelei. Donjonul actual a fost ridicat in jurul anului 1272 si are o forma dreptunghiulara. A fost numit si Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La inceput avea numai 14 m inaltime, dar a fost ridicat ulterior la 20 m. La parter se afla o pivnita boltita in semicilindru. Aceeasi bolta semicilindrica o intalnim si la primul etaj, iar celelalte niveluri nu mai au bolta, ci tavan. Tot la primul etaj, pe peretele de vest, exista si un semineu, iar in sapatura au fost descoperite si fragmente de cahle. O data cu lucrarile de restaurare conduse intre 1962-1964 a fost descoperit ancadramentul bipartit al unei ferestre, cu cate trei lobi in fiecare dintre cele doua parti, care indica o faza gotica timpurie, poate din a doua jumatate a secolului al XIII-lea.
