Trecutul medieval al Romaniei - Cetatea Rupea
Un simbol medieval transilvanean, cetatea de la Rupea
Turistii au la dispozitie cai de acces noi, modernizate, o parcare cu 110 locuri, dintre care 10 locuri pentru autocare si de un centru de informare turistica. In cetate, la inaugurare, se va organiza un festival dedicat compozitorului Wilhelm Georg Berger, nascut la Rupea in anul 1929.
Cetatea Rupea (vezi Pensiuni Brasov) a fost ridicata pe dealul din apropierea localitatii, numit Dealul Cohalmului, fiind construita si apoi extinsa in secolele XIV-XVII, si a folosit ca refugiu pentru satele din imprejurimi. Este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul Romaniei, primele semne de asezari si activitate omeneasca datand din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 i.H.). Sau gasit dovezi daco-romane ale cetatii, astfel, castrul roman Rupes facea parte din centura de fortificatii romane care aparau rutele comerciale care legau Valea Tarnavelor de Valea Oltului (vezi Pensiuni Valea Oltului), de Rasnov (vezi Pensiuni Rasnov) si Hoghiz. Pe vestigiile daco-romane s-a format mai tarziu localitatea prefeudala: prin construirea cetatii de sus in secolul X-XIII, si apoi cea medievala, prin construirea cetatii de mijloc si de jos, incepand din secolul al XIV-lea. Prima atestare documentara a cetatii Rupea dateaza din anul 1324, cand sasii sau rasculat impotriva regelui Carol Robert al Ungariei si s-au refugiat in interiorul cetatii, care in document era numit Castrum Kuholm, nume ce provine din denumirea rocii pe care a fost ridicata: bazaltul.
Intre anii 1432 – 1437, cetatea a fost atacata si jefuita de turci. In 1643 a fost parasita, dupa ce a transformat-o in ruine un incendiu devastator. Sasii au revenit in cetate, din nou pentru a se refugia, dar de aceasta data va fi predata armatelor habsburgice fara rezistenţa armata. in anul 1716, cetatea a folosit drept refugiu celor ce supravieţuisera epidemiei de ciuma care izbucnit in localitate.
Cetatea a fost abandonata definitiv in 1790, cand dupa o furtuna cumplita a ramas fara acoperis, iar refacerea lui nu a mai fost posibila. De atunci, a fost lasata in paragina, desi in perioada interbelica localitatea Rupea a devenit un foarte puternic centru cultural sasesc.
Cetatea a rezistat chiar si distrugerii din perioada comunista, care ar fi fost probabil completa, atunci cand autoritatile doreau reciclarea bazaltului pentru amenajarea localitatii Rupea. Ultima tentativa de restaurare a cetatii dateaza din anul 1954.
