Cetatea Fagarasului- este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si mai bine pastrate din intreaga tara si chiar din Europa.
Complexul feudal fortificat de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XH-lea. Aceasta fortificatie, dovada existentei unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tara Fagarasului, a fost distrusa pe la mijlocul secolului al XIIHea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare.
Situata în zona Munţilor Făgăraşului, la doar 21 km de Fagaras,Mănăstirea Dejani se afla într-o poiana (pe valea Radului), loc de linişte, popas în „gradina Maicii Domnului".
Nu se cunoaşte cu exactitate când si de la cine a fost ctitorita mănăstirea. Documentele referitoare la aceasta, distruse în timp, sunt foarte puţine. Existenta sfântului locaş în secolul al XVII-lea este atestata prin câteva inscripţii si însemnări făcute pe cârti bisericeşti din Tara Făgăraşului .
Mănăstirea era o modesta construcţie din lemn, cu temelie din piatra. Locuinţele călugărilor, mici bordeie sau colibe din iemn, se pierdeau în ascunzişurile pădurii. Locul era izolat, nu erau drumuri de acces, doar o cărare în munte. în iunie 1761 armatele generalului Buccow au ars biserica si au distrus până la temelie clădirile Mănăstirii Dejani . Odată cu aceasta au dispărut documente, manuscrise, icoane, obiecte de cult; doar câteva dintre odoarele mănăstirii au fost salvate de localnici si duse la biserica parohiala.
